SCORPIONUL

Ce înseamnă când visez scorpion?

De câțiva ani încoace am început să arunc o privire în viitor la fiecare sfârșit de an, provocându-mi intuiția să prevadă cum va fi următorul. Iar aici există două probabilități: una este că îmi proiectez anul din înainte (ceea ce putem face cu toții prin proiectele scrise de la sfârșitul fiecărui an, deci este posibil demonstrat), iar a doua chiar să intuiesc cum va fi. Iar asta pentru că până acum nu m-am înșelat, și am vreo 4-5 ani la activ.

Ei bine, anul care va veni îl simt că va fi foarte mult pe spiritual, că vom trăi o evoluție iar asta vine prin prisma unei curățări la nivel intim. Și credeți-mă, din experiență spun, când se curăță la nivel subtil doare ca naiba. Prin urmare, legați-vă bine șireturile și strângeți tare cureaua că o să doară. Acum, coroborat cu treaba asta pe care am simțit-o deja de vreo lună în urmă, m-am trezit într-una din nopțile trecute că visez un scorpion. Și l-am căutat ca să-l pot înțelege.

Așadar, dacă veți visa vreodată scorpion, să știți că este un indicator al curățării interioare care aduce evoluție și schimbări majore. Este o regăsire a vechilor forme bune, pe care mulți se avântă să o numească renaștere. Eu nu prea rezonez cu termenul ăsta, dar dacă încă nu vi s-au strepezit dinții să tot auziți peste tot că veți “renaște”, atunci dați-i înainte cu ea, căci pe acolo este sensul.

Încheind, mă încumet să vin cu un posibil răspuns la întrebarea de ce în vis Universul, Providența sau Lumea mașinilor din Matrix (fiecare după cum îi este credința) ne comunică prin totemuri de animale în loc să ne spună pe șleau cum stă treaba. Iar noi, ca niște copii momiți de curiozitate, ne dăm peste cap să găsim varianta corectă punând la încercare experiența proprie cu cea a altor oameni. Singurul răspuns plauzibil este că propriul nostru intelect deghizează mesajele atunci când ele vin să anunțe ceva, mai ales măreț. Dar de ce ar face una ca asta? Oare pentru că este amator de ghicitori și provoacă în același timp conștientul, subconștientul și inconștientul? Aș zice ba. Dacă veți analiza cât de greu îi este omului să își expună problemele și cât de ușor îi devine să transmute această energie pe un totem (vezi aici cel mai simplu fabulele) sau pe o terță persoană (întreb pentru un prieten), atunci devine parcă mai liniștitor să credem că suntem dotați cu un sistem de tampon care ameliorează mesajul.

APA

In psihologie se spune ca ceea ce reprezinta Marea (ca intindere de apa) pentru cineva, asa este viata sa. Intrebati-va astfel: ce imi inspira, ce reprezinta pentru mine marea, in doar 3 cuvinte?

Apa, in vise, inseamna materia sau apele inferioare cum mai este cunoscuta in literatura de specialitate. Cand veti visa intinderi mari de apa, luati in calcul pozitia voastra vis-a-vis de materie.

Iisus a mers peste mare cand furtuna era in toi. Si asta cand ucenicii sai erau la pescuit. Cam atat.

 

Basmul si Visul lui Hasdeu

Teorii uluitoare infundate in ignoranta, in slaba cultura si in lipsa interesului in ceea ce priveste Adevarul. Aceasta este patura de mijloc a omenirii. Cei din varf sunt violenti si ascund totul cu ura si frica.

Oamenii nu cunosc astazi cine a fost Hypatia din Alexandria, si nici pe cel care a dat ordinele sa fie ucisa pentru teoriile sale indraznete pana si pentru perioada pe care o traim astazi. Numele lui sa piara in abisul intunecat, numele ei sa rasara iar si iar pana oamenii vor intelege.

Teoria lui Hasdeu cum ca bazmul este o oglinda “algebraica” a realitatii visului, este doar o recunostinta adusa ca omagiu in preluarea sa de la filozoafa mai sus amintita, Hypatia, una din incarnarile Iuliei Hasdeu de-a lungul istoriei existentei sale. O teorie sustinuta si explicata in capitolul Fondul basmului din SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE.

In continuare va prezentam trasaturile comune a celor doua, bazm si vis, preluate din scrierile domniei sale:

1. In vis, totul capata forme mai mult decat iperbolice; (…) aceeasi ultra-exageratiune in basme.
2. Ceea ce viseaza omul poate sa se adevereasca in starea-i de veghere; (…) visele pot decoperi ceea ce nu se vede sau nu se stie; de aci orice popor crede in vise
3. In basm, ca si in vis, spatiul se sterge; dormind in Bucuresti, omul se viseaza la Paris si peste o clipa la New York, tot asa precum eroul basmului strabate ca sageata pana la buricul pamantului (…)
4. In basm, ca si in vis, se sterge nu numai spatiul, dar si timpul.
5. In basm, ca si in vis, sborul este un mijloc foarte indemanatic de locomotiune.
6. In basm, ca si in vis, omul vede zei sau zane si petrece  cu sfintii.
7. In basm, ca si in vis, ne intampina monstri, cu cari ne luptam si pe cari mai totdeauna ii invingem.
8. In basm, ca si in vis, deosebire de limbi nu exista, toti se inteleg unii cu altii, ba vobesc omeneste pana si dobitoacele.
9. In basm, ca si in vis, metamorfozele cele mai extravagante sunt ceva foarte normal.
10. In fine in basm ca si in vis, suferintele si nenorocirile cele  mai cumplite se incheie sistematic printr-un bun desnodamant, printr-o nunta, printr-un banchet, caci cosmarul in ipnotologie este o exceptiune.

Adevar sau provocare? Sau cum spunea pisica din Alice: Nu sunt nebuna, atat doar ca realitatea ta e diferita de a mea!

Diana, fiica paianjen

Am avut un vis. Se facea ca aveam o fiica care era jumatate om, jumatate paianjen. Avea 4 picioare de paianjen si doua de om. Trupul era de fata. Se misca repede si avea dimensiunile unei falange de la degetul aratator. Pentru a o putea auzi, era nevoita sa tipe la mine. Se suia pe mine, de pe picior pe umar si simteam cum ma gadila si ma controlam sa nu ma scarpin pentru ca i-ar fi fost fatal. O chema Diana.

Intrebari:

1. Daca copilul vostru ar fi paianjen si n-ati avea cum sa-l imbratisati, cum i-ati arata dragostea si cum l-ati mangaia cand ar avea nevoie?

2. Cum v-ati invata corpul astfel incat sa nu va scarpitati imediat ce simtiti mici gadilaturi, mici pasi pe pielea voastra?

3. Daca ar veni acasa cu prietenii ei buni, insecte, cum ati reactiona? Ati pune spray-ul pe ei?

4. Cum ati spune lumii intregi ca aveti o fiica insecta?

5. Cum ati educa-o?

6. Ce i-ati da sa manance?

7. Cum s-ar continua neamul vostru?

8. Cand ar fi bolnava, cum ati vindeca-o?

9. Cum ati face animalele de casa sa inteleaga ca e membru al familiei?

Portile Visurilor

Vom reda in continuare un paragraf din cartea intitulata Visul, sub redactia lui Liviu Popoviciu din 1978, editura Dacia.

“La om, “profilul” tipic al unei nopti de somn se prezinta astfel: individul adult trece succesiv prin patru stadii de somn lent, incepand cu somn lent superficial (in 3 stadii), pana la somn lent profund (2 stadii), care se desfasoara in primele doua ore de somn. Prima faza de somn paradoxal apare in general la 120 minute dupa adormire, dureaza in medie 15 minute si marcheaza terminarea primului ciclu de somn. Urmeaza al doilea ciclu, cu durata medie de 90 minute, terminat de asemenea printr-o faza de somn paradoxal de 15 – 20 minute. In acest fel, in cursul unei nopti, se succed 4-5-6 cicluri de somn si de faze paradoxale (“vis” – in terminologia lui Jouvet), astfel incat, la sfarsitul noptii, somnul paradoxal va constitui 18-22 % din cantitatea totala de somn, adica in medie 80 – 120 minute.”

Referitor la acest paragraf apare si un grafic care semnaleaza fazele aparitiei viselor pe timpul unei nopti, respectiv si cu aproximatie la orele: 00:00, 01:15, 03:00, 04:15, 05:05, 06:30, 07:30.

Intre toate aceste cicluri ale somnului in care aparent se deschid porti ale visurilor (7 vise diferite, 7 porti diferite, 7 peceti), iese in evidenta o singura stare de veghe cuprinsa in intervalul noptii, anume la ora 05:00, precum o gura de oxigen pentru cineva care se scufunda si sta timp indelungat sub apa, dupa prima jumatate plina. Asemeni unei piramide. Nu putem sa ignoram intrebarea daca cele 7 porti corespund celor 7 chakre.

Cunoastem deja intervalul 03:00 – 04:00 ca fiind o deschidere catre alte dimensiuni (o pomeneste prea bine si indubitabil Eliade in Nunta in cer), iar aparent confirma graficul lui Popoviciu.

Cat despre durata totala a viselor, daca suprapunem peste informatia din Inception, 5 minute de somn in realitatea imediata echivaleaza 60 minute de realitatea onirica (in timpul visului), rezultand in felul acesta circa 960 – 1440 minute (de la 16 la 24 ore) petrecute in vis. Si ce coincidente remarcabile!

REM = Rapid Eye Movements

Visul – O realitate paralela?

          Oricat de putin timp ocupa visul in viata noastra, el are un impact atat de puternic incat de-a lungul timpului a fost abordat in numeroase maniere. Una dintre acestea este ca visul e o realitate paralela, la fel de concreta ca si cea pe care o numim in mod curent realite si nimeni nu poate spune care dintre ele este cea reala. Si una si cealalta se comporta dupa toate regulile unei lumi se sine statatoare. Daca ai fi pus intre doua oglinzi, tu la mijloc, efectul este ca te vezi intr-o infinitate de oglinzi in stanga si in dreapta. Care este imaginea ta cea reala? Oricum te-ai intoarce, imaginile sunt identice. Oricare din aceste imagini este reala, insa numai una este valabila, adica cea de care esti constient.
Pornind de la premisa ‚cogito ergo sum`, singurul lucru de care pot fi convins este acela ca eu exist. Sunt constient de propria mea existenta insa nu sunt convins ca tu existi, ca orice altceva din jurul meu exista. Orice inafara de mine poate face parte dintr-un vis. Este foarte posibil ca viata noastra reala sa se petreaca intr-un vis, iar ceea ce numim acum viata reala sa faca parte dintr-un vis.
Un argument ar putea fi acela ca foarte rar visam persoane din ceea ce numim viata reala, insa visam in mod repetat persoane pe care aici nu le cunoastem iar acolo le stim de multa vreme, avem amintiri in vise, cunoastem locurile in care suntem cu toate ca nu au corespondenta aici. Un alt aspect interesant este ca si daca adormim cu intentia de a visa ceva anume, vom reusi asta doar la inceputul visului, dupa aceea nu ne mai putem controla visul ci lumea in care intram il va controla.
Un alt argument este acela ca in toate culturile, fondatorii lor fac referire la o alta lume. Iisus Hristos spune „regatul meu nu este din lumea aceasta”. Intrebat de unul dintre discipoli ce se intampla cu noi cat traim si dupa ce murim, Profetul Mahomed ii raspunde ca noi cat traim, dormim, ne trezim abia dupa ce murim, iar Buddha la intrebarea ce este el, guru, magician, vraci, raspunde „ eu sunt un om care s-a trezit”.
Ar fi cazul sa ne punem mai multe intrebari? Poate ca da, poate ca nu … Important este sa traim cu toata fiinta in oricare realitate de care suntem constienti, pentru ca orice am visa vreodata, in momentul acela devine realitatea noastra.

accesul la amintiri din alte vieti – nlp

varful aisbergului este intrebarea “exista reincarnare”?

sa explicam putin, sunt 2 cai importante pentru accesul la informatii si anume ADN-ul uman si cronica Akasha care este un fel de biblioteca cosmica in care sunt inregistrate toate informatiile universului.

varianta 1 ADN-ul uman:  cunoasteti azi ca adn-ul uman poate inmagazina un numar imens de date, informatii din mai multe planuri ( fizic, senzatii, emotii, spiritual, temporal etc) toata viata unui om cu toate aspectele lui. practic avem acces la toate informatiile inregistrate in adn-ul parintilor pana la momentul conceperii noastre in pantecul mamei. ei la randul lor au acces la adn-ul inregistrat pana la momentul nasterii lor si tot asa pana la… Adam si Eva?

varianta 2 Akasha: aceasta biblioteca cuprinde informatii despre tot. alte fiinte, ingeri, crearea pamantului, crearea altor universuri etc, etc etc.

Subconstientul si spiritul au acces la aceste informatii, mai putin constientul in stare ‘obisnuita’, pentru oamenii din zilele noastre.

prin tehnici nlp, prananadi, shamanice, sau altele, barierele dintre subconstient catre constient, sau de la spirit catre constient pot fi trecute cu un gand intentie ghidat de vointa. si astfel se pot citi/accesa informatiile din adn in vederea vindecarii unor cauze, sau in vederea aflarii unor informatii. 🙂

Atentie deci la regresii, vise, viziuni, cercetati cu o atitudine riguroasa, cu o minte sanatoasa, pentru ca informatiile pot veni din alte vieti ale stramosilor, sau din biblioteca spirituala din partea spiritului. mai vorbim si despre amestecul acestor informatii, adn cu plan akashic respectiv amintiri ale corpului cu amintiri ale spiritului.

totul depinde de puterea cu care “filtram”/citim aceste informatii. daca pe ecranul tv-ului punem una peste alta in acelasi timp imagini de la 2 posturi tv diferite oare ce vom intelege?

grija mare deci la ‘vindecari’, la cauze din alte vieti.

 

despre cum se face acest acces, si alte subtilitati, in curand.

multumesc,

 

 

Metoda rememorarii

N-as stii sa va spun cu exactitate cum se intampla, insa cel mai probabil exista subansamble de memorie care se inchid si se deschid atunci cand sunt activate. Ca sa ne fie mai usor de inteles, aceste subansamble care se gasesc destul de adanc in memoria fiintei noastre se comporta asemeni unei role de film dintr-un aparat de fotografiat purtat de un calator. Calatorul in sine ramane cu memoriile principale si subiective, pe cand pe aceste cadre raman intiparite si celelalte intamplari obiective.

Voi exemplifica asta printr-un vis in care se intampla sa caut o masina pe care o parcasem inainte sa ajung in locul de unde era indispensabil sa plec urgent cu aceasta masina. In vis nu imi aminteam atat locul in care parcasem masina, cat si momentul in care ajunsesem in locul acesta cu masina si evident, parcasem. Cautand instinctiv in vis cele mai potrivite locuri pe care constiinta mea le-ar fi ales pentru mine astfel incat eu sa pot parca o masina, am realizat ca totul era o loterie, lipsita de judecata. Astfel s-a nascut in mine ideea de a rememora visul, in vis fiind. Aceasta s-a intamplat exact cum s-ar fi intamplat aievea, adica prin intrebari de genul unde am fost inainte de a ajunge aici?, inainte de a fi acolo, ce am facut? si tot asa. Acest procedeu auto-interogativ a scos la iveala acele cadre din aparatul de inregistrat despre care am pomenit mai la deal. Incetul cu incetul s-au deschis imagini si intamplari cunoscute pe care le traisem anterior in vis. Unele peisaje le stiam chiar din alte vise avute in alte nopti cu ceva timp in urma (poate chiar in ani precedenti), astfel incat realizam ca ele formau in sine de mai multa vreme, lumi distincte. Ajungeam in modul acesta sa inteleg cum se leaga verigi de intamplari de vise, intre ele, acestea fiind aparent diferite.

Cum ajungi sa fii constient de asta in timpul somnului? Ei bine, asta este o alta poveste.

Vis in vis

” A dormi este a visa. De giaba se banuesce ca pote fi somn fara vis. Fara vis este o pregatire la somn sau este o incetare de somn, una din doe, dar somn nu este, judecandu-se neaperat dupa ceea ce se petrece la om, de unde prin analogia ne pogorim la fiinte inferiore.

Pote sa se intample, si ‘n fapta se intampla adesea, ca noi deloc nu ne aducem a-minte ceea ce am visat; dar acesta vine tocmai din aceea ca visul cel mai caracteristic se afla la mijloc intre o pregatire la somn si o incetare de somn, adeca intre doe restimpuri fara vis.” (B.P. Hasdeu – Sic cogito)

Citind cele de mai sus, mai ca iti vin raspunsuri pentru intrebari precum:

1. De ce exista pauze intre vise in acelasi somn?

2. De ce niciodata nu iti amintesti inceputul si sfarsitul unui vis, nici cum ai ajuns acolo, nici cum ai plecat? Mereu aceste goluri de memorie le povestim prin “si apoi eram in cutare loc” sau, ca sa fim si mai misteriosi, “si apoi m-am trezit in cutare loc”.

Daca am tine cont de perioada pre si post vis in care nu exista nimic de care sa ne amintim (ori nu putem face asta), ne-am avanta sa mizam pe teoria conform careia alte locuri si alte actiuni, inseamna un alt vis decat visul initial. Adica, din moment ce nu pot exista doua lumi diferite in aceeasi dimensiune, calatoria intre ele se face pe calea visului. N-ar fi exclus, aceluiasi rationament, ca intrarea in cea de-a doua lume sa se faca prin somn din primul vis dar sa nu ne amintim asta. Concluzia o tragem tocmai pentru ca unul din visele avute a inceput prin a ma da jos dintr-un pat, ca si cum abia m-as fi desteptat. As fi tentat sa spun ca cu cat mergi mai departe din vis in vis, cu atat senzatiile si imaginile sunt mai reale. Asa cum spunea minunatul Hasdeu, esti mai aproape de des-marginire.

Scurta recenzie asupra cartii DESPRE VIS de Sigmund Freud

As vrea sa ma refer mai mult la carte decat la Freud in general pentru ca, citind aceste scurte publicatii care au fost selectate alcatuind cartea Despre vis, simt cum ma indrept intr-o directie pur  analitica asupra autorului decat a domeniului visatului sau al telepatiei. Voi face insa o sfortare sa nu ma abat!

Cartea prezinta trei capitole care aduc in discutie tema visului si a telepatiei. Primul capitol se adreseaza exclusiv visului, cel de-al doilea se adreseaza psihanalizei si telepatiei iar cel din urma capitol visului si telepatiei. Pentru cineva familiar cu domeniul, cartea nu va parea un rocket science cum spune francezul, ci o familiarizare cu ideea de analiza pe caz, atat de saraca (de altfel) in perioada pe care o traim. Pentru cei nefamiliari cu subiectele discutate in carte, le recomandam sa nu ramana prinsi in aura creata in jurul marelui analist Sigmund Freud ci sa se bucure de informatiile surprinse.

Pe scurt, in discutiile despre vis, Freud se refera exclusiv la visele de constiinta, numite de el insusi “visele formate dupa atitudinea lor fata de realizarea dorintei”. Iar aici este foarte bun pentru ca analiza sa se bazeaza pe credintele personale ceea ce-l impinge sa dea ce are mai de pret. Dincolo de aceasta sfera insa, Freud nu poate si nici nu vrea sa patrunda.

Cand discutia se muta pe seama cazurilor discutate privitor la visele anumitor oameni (numiti pacienti de cele mai multe ori) sunt puse fise de catalog privind supozitii asupra unor anomalii mintale. Din gama orice boala se rezolva cu o clisma si un luat de sange (vezi medicina secolului XVIII). Cam aici apare psihanaliza si deja doctorul Freud incepe sa traga oala la focul lui.

Ultimul capitol referitor la telepatie, in fapt nu atinge subiectul foarte clar iar autorul ne avertizeaza de la bun inceput asupra acestui lucru si asupra faptului ca incheierea va fi suspendata de lipsa oricaror concluzii trase. Totusi, remarca de final ramane demna de un analist cu calibrul sau: “Ce ramane de pe urma aparentei unei legaturi stranse dintre telepatie si vis este ca somnul favorizeaza telepatia incontestabil”. Iar de asta ne vom da seama singuri in articolele viitoare.

Fara alte concluzii.