Cele 2 plase de salvare ale oricărui pseudo-terapeut

Din momentul în care m-am apucat să învăț terapie și explicații pentru anumite fenomene interioare pe care doar medicina orientală le explica (căci medicina occidentală era preocupată să ardă vrăjitoarele), m-am lovit de două plase de salvare pe care orice terapeut un pic isteț le folosea pentru a ieși basma curată dintr-o situație neplăcută, sau în neputința sa de a soluționa un caz.

Acestea au fost următoarele:

1. Karma
2. Voia lui Dumnezeu

Orice eșec personal poate fi expus prin prisma unei axiome general-universale care nu poate fi verificată prin palpare, ci doar prin studii de filozofie avansată. Iar, dragilor, filozofia nu este o materie de liceu, este un limbaj cel puțin universal care identifică tiparul uman prin care se reflectă adevărul. De aceea, filozofia trece mintea și sufletul uman prin cele mai întunecate, insipide, extravagante, scandaloase sau din contra cele mai pline de înțelesuri ale vieții. Riscul unui filozof este sfârșitul vieții sale fără să poate da un sfat palpabil unui om în nevoie. Dar acest risc construiește în el formatul spiritual care înlătură orice balast din lumina finală. Dar este o decizie personală.

Prin urmare, dacă vreți să deveniți vindecătorii viitorului, renunțați să vă ascundeți după fustele karmei sau ale voii lui Dumnezeu. Asumați-vă întreg procesul, dar țineți la principii. Dumnezeu nu este un nene rău. Judecățile sale sunt matematic pertinente, încât riscăm cu toții să ne negăm viețile din perspectiva unor frici induse de cei mai slabi dintre oameni care nu au putut pătrunde tainele subtile.

Catedrala mantuirii Neamului

Diferenta de forma dintre religii, este precum paralela dintre cochilia melcului si craniul omului. Dezvoltate dupa matrici proprii, fiecare “scut osos” prezinta o functie distincta de la cazul molusca la cazul om.

Felul in care templul evreiesc, geamia musulmana si biserica crestina sunt construite, releva continutul religiei respective. Picturile murale sunt prezente doar pe peretii bisericii crestine, in geamiiile musulmane se intra doar descult iar in templele evreiesti nu prea exista turle.

O catedrala care sa uneasca toate religiile, iata ce poate mantui neamul oamenilor in credinta. Sau il poate ingropa definitiv. Probabil, BOR va recunoaste meritele lui Eliade si Culianu iar preotii vor redeveni vindecatori.

Pana atunci, putem spune ca doar de la domnul-parinte Steinhardt s-a strecurat informatia conform careia poporul roman are deja o catedrala a mantuirii neamului, iar aceasta este (sau a fost, dupa caz) Biserica Casin.

Poate stie cineva cum va decide Romania soarta oamenilor?

evolutia religiilor – animatie interesanta

va invit sa vedeti un filmulet despre raspandirea religiilor mari hinduism, budism, crestinism, islam si iudaism ca si teritoriu, pentru ca ca si putere efectiva una din ele are un avantaj material clar.

ghici care?

 

 

Nu conteaza la cine te rogi, conteaza cine te asculta !

      In ultima vreme auzim tot mai des cuvantul “spiritualitate”. Atat de des incat nu poti sa nu te intrebi daca nu cumva e o noua gaselnita care va avea partea ei de glorie si apoi se va stinge precum flacara violet sau va cadea in uitare precum ateismul ori soborul de preoti, toate in mare voga la un moment dat.
Era o vreme in care oamenii se declarau religiosi. In momentul in care si-au dat seama ca ceea ce numesc religie n-are nicio legatura cu credinta si nu este decat o forma de manipulare, au inceput sa se declare atei, adica inafara curentului religios. Adevarul este ca omul are nevoie de credinta asa cum are nevoie de aer, asa ca majoritatea celor ce s-au declarat atei au inceput sa devina spirituali. Nu mai vreau sa fiu maipulat, dar am nevoie sa cred in ceva ! In ce sa cred? Si atunci incepe cautarea.
Fenomenul numit spiritualitate este mult mai permisiv decat orice religie. S-au facut scoli in acest sens, exista maestri, invatatori, guru, denumirile variaza de la un curent la altul, la fel ca si caile spre iluminare.Sunt cai mai mult sau mai putin batute, mai largi sau mai inguste, insa sunt ale lor, asa ca nimeni n-ar trebui sa fie consternat daca se cer bani ca sa ai voie sa-i insotesti pe drumul lor. Este perfect normal. E drumul lor, ei l-au facut, e la fel cum platesti taxa pentru autostrada. Ei nu te manipuleaza. Orice incercare de a urma un astfel de maestru, nu este decat o forma de auto-manipulare. Este frica de a porni singur pe un drum nevazut, drumul tau. Degeaba il cauti cu GPS-ul, degeaba te uiti in globul de cristal, drumul nu e nicaieri, el se va scrie pe masura ce vei face pas dupa pas. Ce te asteapta la capatul lui? Chiar trebuie sa te astepte ceva, cineva? Cele mai frumoase drumuri sunt pentru a calatori, nu pentru a ajunge la o destinatie. Asa ca roaga-te de vrei, mediteaza, inchina-te, fa orice te ajuta si iti da putere sa iti scrii drumul, dar nu-ti calca niciodata pe suflet !