Cum amplifici puterea de transmisie a gândului?

Multă vreme am exersat telepatia, iar rezultatele nu se lăsau așteptate prea mult. Nu neapărat pentru că abilitățile mele erau diferite de ale celorlalți, ci pentru că respectam câteva reguli importante atunci când vrei să trimiți un gând la distanță.

Este din ce în ce mai discutat frecvența cu care ne completăm ideile unul altuia, în zilele noastre, și ne zâmbim fantastic, și neînchipuit ne bucură scurtul moment. Apoi, uităm totul, sau trecem în jurnal că și astăzi a fost o zi interesantă.

Condițiile pe care trebuie să le îndeplinești atunci când vrei să trimiți un gând la distanță

Să vedem un pic care sunt condițiile astea. Din punctul meu de vedere ele sunt trei, sau cel puțin trei:

1. Evident, vibrație crescută. Cum îți crești vibrația?  Rugăciune, post, abstinență sexuală, liturghii, alimentație (fără carne, alcool, cafea și fumat) etc.
2. O conexiune puternică cu receptorul (aici nu este vorba neapărat despre a dezvolta o relație cu cel căruia îi transmiți, ci de puterea de concentrare)
3. Exercițiul meditației (asta include liniștirea minții și nu visăraia – practic, să faci mintea să te asculte. Știu că poți și tu, de aceea hai să ne amuzăm amândoi când vei face exercițiul ăsta: închide ochii și relaxează-te. Imaginează-ți în fața ta un creion, cam la 30-40 cm de fața ta. Susține imaginea creionului pentru 3 minute, fără să intervină alte gânduri sau imagini, fără să dispară, fără să se distorsioneze sau orice altceva. Poți susține creionul cum vrei tu, îl poți analiza, apropia, mări, micșora, întoarce pe toate părțile. 3 minute cu alarmă setată pe telefon.)

Cam acesta este basic-ul. Dacă le ai pe acestea trei poți face lucruri grozave. Dar ce se întâmplă atunci când nu le ai? Dacă, spre exemplu, nu ai vibrația necesară care să dea putere gândului tău să călătorească “tele”? Adică la distanță. TELE = DISTANȚĂ. Uneori, distanța de un metru poate fi pentru gând o imensitate. Iar alteori, când gândul se poate plia pe un liant care preia traseul, distanța este infimă (vezi aici o convorbire telefonică în care un transmițător poate trimite gânduri foarte ușor către receptor, tocmai pentru că unda de telefonie, și chiar și cablul telefonic, leagă cele două capete, iar gândul călătorește pe undă sau cablu). Răspunsul la întrebarea de mai sus este că trebuie să amplifici puterea de transmitere a gândului.

Cum amplifici puterea de transmisie a gândului?

Eu cunosc doar două metode de a face acest lucru. Sau, mă rog, dacă ai un satelit lansat în spațiu, atunci nici nu știu ce mai cauți aici. 🙂 Iată cele două metode:

1. Printr-un cristal
2. Printr-o oglindă

Este deja foarte bine cunoscut din postarea cu grila de cristale că un cristal de cuarț poate amplifica energia. Așadar, încercați să transmiteți gândurile prin intermediul unui cristal.

În ceea ce privește oglida, se cunoaște că reflexia ei denaturează cumva energia originală și îi sporește forța.

Altfel, să auzim numai de bine!

Când se schimbă animalul de putere?

Eu am crezut că animalul de putere rămâne pentru totdeauna cu tine. Dar nu este așa. Animalul de putere se identifică cu evoluția ta, prin urmare poate pleca în momentul în care ai atins un prag. Atunci îl eliberezi și pe el, pentru că el vine cu niște atribute și caracteristici specifice. Rămâne cu tine și te învață lucrurile astea, te vei identifica cu el.

Aici este un joc foarte interesant. Dacă intri în meditația de identificare a animalului tău de putere și îl găsești, îl identifici, atunci îți poți da seama care vor fi provocările care vor urma pentru tine, unde va trebui să tragi mai tare pentru a te ridica. Te ridici tu, îl eliberezi pe el. Apare alt animal de putere.

Vei vedea că atunci când știi care este animalul tău de putere (care nu este zodia ta, atenție!), vei simți o conexiune în planul fizic cu imaginea lui, cu orice exemplar din specia lui etc. Când animalul de putere pleacă, această atracție încetează. Atunci este semnul că poți medita din nou pentru a vedea care este situația, care este noul tău totem.

Nu știu să spun unde este localizat animalul de putere în noi, nu știu unde ar putea fi sediul lui. Dar din câte am studiat în timpul meditației, am văzut că te duci în sufletul tău să îl întâlnești. Nu știu exact cum se întâmplă acest proces de identificare, de unde vine orice animal de putere și unde pleacă, în ce relație suntem cu toate aceste animale devenite #totemuri. Cert este că oricum ar fi, proces real sau indus de creierul nostru, ele ne ajută. Este exact ca atunci când terapeutul suprapune propriul câmp peste al pacientului pentru a simți pe propria piele unde este buba, cum se simte, ce formă are, cum reacționează etc. Așa și cu animalul de putere, se suprapune peste tine și te identifici cu virtuțile lui.

Meditația pe animalul de putere

Luați-vă timp să stați în meditația asta, să analizați ce este în jurul vostru. Voi scrie telegrafic pașii, dar în meditație nu trebuie să vă grăbiți.

Se stă într-o poziție comodă, clasică. Se intră în stare Alfa, se imaginează că ești pe un drum printr-o pădure cu arbori foarte mari. Tot ce vezi este pădurea și drumul. La un moment dat ajungi la un copac imens care are la rădăcină o scorbură. Intri acolo și dai peste niște trepte care coboară. Mergi pe ele și pătrunzi într-un întuneric difuz. La un moment dat scările se termină într-un tunel săpat în piatră, ca o grotă. La capătul lui se vede lumina. Acolo este sufletul tău. Pătrunzi în suflet și îl găsești exact cum este starea ta actuală. Dacă ești ok, vei găsi o lume însorită, minunată. Fiecare găsește diferit acolo în funcție de el. Dacă te afli într-o stare nu prea bună, primul semn pe care îl vei vedea acolo este de nori și furtună.

Whatever?! Când ești în sufletul tău, caută un deal înverzit care are în vârf un copac bătrân și mare. Urcă acolo și odihnește-te puțin sub el. Așteaptă și, în curând, va apărea animalul tău de putere. Discută cu el, întreabă-l lucruri, vei rămâne surprins de dialog. Când termini, pașii de întoarcere sunt identici. Intri în grotă, traversezi tunelul, găsești scările, urci și ajungi în scorbură. Ieși în pădure, mergi pe drum înapoi și ieși din pădure. E un fel de călătoria lui Alice în Țara minunilor. Te-ai prins, da?

Succes în călătoria ta, sper să găsești acolo ceea ce căutai!

Meditația pe zone afectate

Această meditație are la baza alte două componente, întrucâtva premergătoare ei. Prima este meditaţia pe suflet, care presupune o călătorie în propriul suflet care se deschide mai mereu precum o lume, cu tot ce are ea (animale, păduri, deșerturi, vreme bună sau rea, etc).

Cea de-a doua este reprezentată de exerciţiile de decorporare, prin care ochii sau urechile erau mutate în corp, în diferite poziţii şi se monitorizau senzaţiile întâmpinate (cum se aude, cum se vede de acolo).

Meditaţia pe zone afectate propune o alternativă la vindecare printr-o călătorie interioară la zona afectată. Spre deosebire de zicala “Călătoria este mult mai importantă decât destinația“, în această meditaţie destinația contează la fel de mult, dacă nu chiar mai mult.

Ca fiecare meditaţie care se respectă, este necesar să vă încredeţi. În ghizii voştri interiori, în corpul vostru, în mintea şi în sufletul vostru, şi mai presus de tot, în Providenţă.

Meditaţia pe zone afectate

Să presupunem că există o problemă cu ficatul. Intrăm în stare de meditaţie şi lansăm comanda să mergem în ficat. Ar trebui să vă vedeţi în ficat în sensul său spiritual, pe care ar fi bine să-l identificaţi ca pe o lume SF. Credem că de la caz la caz se vor vedea alte înfăţişări ale sale, în spectrul sensibil. Poate veţi vedea o clădire, sau cabluri, sau orice aţi vedea, atâta vreme cât sunteţi siguri că este o reprezentare a ficatului, deja aţi parcurs jumătate din drum: CONŞTIENTIZAREA.

Ulterior, se recomandă OBSERVAREA atentă a tot ceea ce se întâmplă acolo. Dacă ar arăta ca o uzină, ar trebui să verificăm ce este în regulă şi ce nu este. Dacă vedeţi roţi înţepenite sau ţevi ruginite, ţineţi-le minte pentru o curăţare imediată. Este bine să verificaţi şi dacă problema se trage din altă parte decât din ficat.

Ultimul pas constă în CURĂȚAREA şi repararea tuturor neregulilor pe care le întâlniţi. Ca într-un joc de calculator, vă este permis orice. Lipiți, coaseți, imaginați lucrători, voi sunteți managerul propriului vostru organ. Atât doar să fiţi conştienţi că faceţi acest lucru în ficatul vostru (sau al unei persoane pe care încercaţi să o trataţi) și să nu tratați acest lucru ca pe o poveste amuzantă care să vă trimită în somn. Sunteți acolo cu o misiune!

Pentru orice nelămurire asupra a ceva, întrebaţi-vă Sinele. Întrebaţi-l pe Dumnezeu, întrebaţi doar. E bine sau nu e bine? Pot sau nu pot? Iar răspunsurile vor veni degrabă.

Mult succes! Rezidurile vor fi scoase afară de către organism. Repetaţi cât credeţi de cuviinţă şi nu uitaţi că repetiţia duce către performanță!

Calea Padurii

Padurea este o alta lume. O lume intr-o lume. Am spus mereu ca intr-o padure toate legile cunoscute omului de oras se schimba. Astazi, aceasta lume moare. Incet, putin cu putin. Oamenii o distrug.

Va invitam Joi, 19 Februarie a.c., orele 00:00, la o meditatie de grup care vizeaza dezvoltarea si intarirea barierei energetice a padurilor din Romania, astfel incat sa reanimam forta lor. Daca oamenii nu sunt in stare sa opreasca oameni, atunci padurea va stii sa o faca.

Meditatia se desfasoara in lipsa totala a luminii Soarelui reflectata in Luna, vorbim despre ziua calendaristica a Lunii Noi. Va promit lucruri pe care nu le-ati mai vazut! Cei care doresc sa se alature grupului in acest eveniment sunt rugati sa trimita e-mail pe georgegrigorescu2004@yahoo.com si le vom furniza mai multe detalii.

Atentie, nu este o excursie!