Bâta ciobanilor

Despre ciobani pot spune ca aparțin spațiului dintre cele două lumi: cea modernizată și cea rămasă enigmatică omului de rând. Uneori, ei se aseamănă cu pustnicii călugări, însă personal consider că atributele s-au diluat de-a lungul timpului.

Cu siguranță, cândva, ciobanii au avut anume puteri spirituale doar prin prisma faptului că trăiau perioade îndelungate în pustiu. Acest lucru i-a ajutat să-și descopere abilitățile de a comunica cu natura prin toate formele ei – elemente de apă, piatră, animale și vegetale, foc, astrale și tot așa.

Cumva, cred că ei au fost cei mai aproape de nivelul vrăjitorilor în ceea ce privește full contact cu Universul. Este cunoscut respectul și puterea înțelepciunii ciobanilor din istoria veche și preistorie. Doinele care viețuiesc încă în zilele noastre și care cu siguranță vor lipsi din cultura generației actuale (până la apariția unui noi genom nesupus atât de ușor căderii spirituale), vorbesc încă de acei ciobani. Desigur, ei nu sunt prezenți și nu se pot adapta stilului de viață actual, de aceea istoria lor este trecută in capitole plicticoase ale interesului personal, deci trecute în tăcere, apoi în uitare.

Dar, dacă ar fi să scoatem din matca miraculosului enigmatic, dintre instrumentele ciobanului (considerat drept protector la granița timpurilor) se evidențiază mai mult decât orice artefact prea cunoscuta bâtă. Bâtele ciobanilor, aveam să aflu, sunt făcute majoritar din lemn de alun din considerente băbești de tradiție orală, cel mai probabil.

Interesant că bâta are rol de toiag magic dincolo de beneficiile lumești pe care le conferă. Misterioasa Fată a Pădurii se temea de toiagul ciobanilor puri la trup și suflet. Nu îi putea atinge, nu îi putea vrăji. Încă o dată, rolul alunului apare ca un simplu corespondent al naturii interioare umane, sufletul.

Din categoria cuvintelor vechi, cioban este un compus din forma principală BAN care înseamnă administrator și forma secundară CIO. Această formă ascunde în ea secretul numelui ciorbă atât de specific românilor. Dacă socotim după limba veche, cuvântul avea forma fonetică ciuban, întâlnită în variantă inversă BACIU, probabil rămășiță din BANCIU. De căutat si ciubăr. Acest CIU sau CIO pare a fi transformarea lui CHI (forma CI era cunoscuta drept CHI) care denumește lumina, respectiv albul.

About George Grigorescu

Despre cum să nu fugim de întâlnirea cu Sufletul

Posted on March 31, 2016, in Dojo-ul, Kuvinte den vatrani and tagged , . Bookmark the permalink. 8 Comments.

  1. Pe la noi , bîta fiind considerat un tovarăş nu un instrument, este confecţionat numai din lemn de corn şi are specificaţii ( inscriptii) specifice generaţiei de ciobani.
    Pe vremuri, inscripţiile de pe bîtă erau carte de identitate şi mod de comunicare.
    Mai este in jud.Alba un confecţioner de bîte.Le face numai la comandă şi încă are de lucru.

    Liked by 1 person

    • Cred ca diferenta dintre tovaras si instrument traseaza si linia dintre ciobanii cu puteri si ciobanii simpli. La fel cu Fata Padurii este prezenta, cu precadere, in zona Maramuresului si usor prin Apuseni. Extrem de rar in Moldova si deloc in Campia Munteniei. Materialul lemnului, cu siguranta, tine de cunostiintele zonale.

      Cum putem da de confectionerul de bate? Este un lucru frumos si trebuie sa ramana ascuns publicului larg, insa pentru studiu este o mina de aur. Crezi ca ne poti ajuta in acest sens?

      Cu multumiri!

      Like

      • L-am văzut într-o zi de sîmbătă ploioasă, la televizor.Nu mai ştiu dacă pe TVR sau alte tv-uri.
        Si mie mi-a stat gîndul să-l caut, dar numai după ce nu mi-am mai amintit unde am văzut emisiunea.
        Poate ar putea fi găsit cercetînd programele tv din luna asta.
        Sper să nu-l pierd cum l-am pierdut şi pe ultimul interpret la fierăstrău, de la noi din ţară.

        Like

  2. In legătură cu personajele pe care le-ai amintit, să ştii că se întîlnesc prin tot Ardealul.
    Chiar am constatat ( şi m-a deranjat acest lucru) că o grămadă de tradiţii, obiceiuri, specificuri întregului Ardeal şi uneori numai centrului Ardealului-zona podisului Transilvan-sînt prezentate ca fiind maramureşene.

    Like

    • Afirmatia mea are la baza studiul ce sta in spatele cartii Fata Padurii si Omul Noptii – Constantin Eretescu. La randul sau, el foloseste studii etnografice din secolele trecute. In fapt, cartea este formata in marea ei parte din marturii ale celor care au avut de-a face cu aceste aparitii nocturne. Sunt circa 400 de marturii (sper sa nu gresesc), iar dupa prima suta incepi sa simti cine a fost martor direct si cine a preluat. Abia atunci devine interesant. Zambesc.

      Like

      • Faptul că a fost scrisă o carte despre, nu înseamnă că e şi corectă.O fi făcut, omul, un studiu etnografic strict local, fără să fie interesat de alte areale .
        Si dacă iau în considerare zîmbetul tău…

        Like

  3. “Iesi afara mai ciobane, ca ne da lupii tarcoale!”

    Liked by 1 person

  4. G ,uite aci cine știe face ,e Ruben Stănilă 🙂 https://www.youtube.com/watch?v=ncz3QAnFuuc

    Liked by 1 person

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: