Formarea temerilor

Temerile nu sunt altceva decat emotii, astfel incat, odata petrecut termenul lor de actiune, se disperseaza si dispar.

Ca orice emotie, formarea lor are la baza scenarii proiectate in viitor si necesarmente legate de trecut prin experiente. Nu exista temere fara fond al experientei, fie ca ea este traita personal sau insusita prin povestea altora. Atragem atentia ca atunci cand povestim ceva, cuvintele care formeaza conglomeratul experientei traite inmagazineaza energia emotiei. Este motivul pentru care atunci cand povestim, ne descarcam. Spoveditul sau mersul la psiholog dau roade tocmai pentru ca emotiile sunt consumate prin intrebarile interlocutorului care merg la sursa de formare.

In general, temerile au tendinta sa sporeasca si sa complice un act trait. Asta se intampla prin intermediul creierului care este o masina perfecta de creat. Ea, masina, poate amplifica in bine sau in mai putin bine comenzile pe care i le dam. Fara cineva la carma, creierul se comporta asemeni unei nave influentata de curentii oceanici si care o fac sa pluteasca in deriva.

Si cati dintre semenii oamenilor nu merg, oare, odata cu valul?

About George Grigorescu

Despre cum să nu fugim de întâlnirea cu Sufletul

Posted on February 26, 2015, in Dojo-ul and tagged , . Bookmark the permalink. Leave a comment.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: